luni, 22 decembrie 2014

Suflet pierdut.

Incep articolul prin a spune cat de mult iubesc animalutele,cateii,picsicile,si nu numai. Insa asa cum este normal ,am un animalut favorit pe care l-as purta cu mine peste tot,dar din pacate nu mai este langa mine,a plecat de acasa  si nu l-am mai gasit niciodata. Intr-o dimineata friguroasa un miorlait de pisica mi-a atras atentia,pe gardul din curte statea un ghemotoc negru si amarat. L-am luat si l-am bagat in casa,l-am ingrijit si i-am dat de mancare,pana a crescut si a inceput sa iasa pe afara,dupa un timp nu l-am mai gasit,a disparut pur si simplu si nu am mai stiut nimic de el. Cateva zile au fost de cosmar pentru mine,deoarece il iubeam atat de tare incat nu mai puteam sa ies nici la masa. 


Cu drag motanelul meu Tomita. 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu